miercuri, 9 decembrie 2009

Vin - Vinuri Bune de la Vinul Nostru

Vinul a devenit o parte foarte importanta a mesei, nu doar pentru ca e bun la gust si, in cantitati moderate, si foarte sanatos, dar si pentru ca un vin potrivit poate chiar imbunatati aroma alimentelor. Vinul curata palatul si aduce anumite gusturi in prim-plan, in vreme ce contracareaza gusturile puternic sarate sau amare. De fapt, vinul poate fi folosit ca orice alt condiment.

Vinul Nostru va ofera vin pentru petrecerea ta de craciun

Vinul Nostru va ofera vinuri netratate pentru petrecerea ta de craciun la preturi de producator (vinulnostru.ro)

luni, 2 noiembrie 2009

Gustul de butoi

Gustul de butoi se datoreste vaselor noi de stejar, care nu au fost bine detanizare.
Defectul poate fi corectat prin cleirea vinurilor cu gelatina sau prin tratarea lor cu uleiuri minerale si carbune animal activizat, in doze de 75-150 g/hl vin.

Gustul si mirosul de mucegai

Gustul si mirosul de mucegai provine mai ales de la butoaie, furtunuri, pompe, dopuri, care nu au fost curatate corespunzator si dezinfectate inainte de a fi folosite si pe care s-au dezvoltat diferite specii de mucegaiuri. Vinurile cu acest defect devin impropii pentru consum, datorita mirosului si gustului lor respingator.
Prevenirea gustului si mirosului de mucegai se asigura prin vinificarea rationala a strugurilor alterati si prin intretinerea in perfecta stare de igiena a vaselor si aparaturii folosite la vinificarea si pastrarea vinului.
Tratarea vinurilor cu miros de mucegai se realizeaza in mai multe feluri:
- vinurile cu miros slab de mucegai se trateaza cu SO2 (4-5 g/hl) si apoi se cleiesc cu gelatina si tanin
- vinurile cu miros si gust intens de mucegai sunt tratate cu faina nedegresata de mustar, in doze de 50-100 g/hl vin. Inainte de a fi folosita, faina de mustar se fierbe in doua-trei ape (cate 10 l apa la 1 kg faina de mustar) pentru a fi inlaturat mirosul puternic de esenta de mustar. Dupa fiecare fierbere de cate 5 minute, apa se scurge si se inlocuieste cu alta proaspata. Terciul obtinut in final este introdus in vin si este agitat puternic, cu ajutorul pompei, timp de 20 de minute. Agitarea se repeta si a doua zi. Dupa 5-6 zile, vinul se trage de pe depozit intr-un vas curat si se limpezeste cu gelatina si tanin.
- Tratarea vinului cu ulei de parafina in doze de 0,5 l la hectolitrul de vin. Uleiul se introduce in vin, se agita puternic cu pompa timp de 15-25 minute, iar dupa 24 de ore vinul se trage pe canea intr-un vas curat, separandu-se cu atentie de uleiul care pluteste deasupara vinului.

Mirosul de hidrogen sulfurat

Mirosul de hidrogen sulfurat este intalnit mai ales la vinurile noi si provenite de la prisosul de sulf folosit la fumarea vaselor, la limpezirea musturilor sau in timpul fermentatiei. Mirosurile de hidrogen sulfurat pot fi datorate si tinerii prelungite a vinului pe drjdii.
Atat sulful liber, ajuns in vin ca urmare a prafuirii strugurilor cu sulf impotriva fainarii sau de la fitilurile cu sulf prea groase, cat si dioxidul de sulf (SO2) sub diferitele lui forme, sufera (in timpul fermentatiei) o reducere chimica pana la formarea de hidrogen sulfurat.
Prevenirea acestui defect se asigura prin evitarea imbogatirii musturilor si vinurilor in sulf si dioxid de sulf.
Tratarea vinurilor, la care se constata miros de hidrogen sulfurat, se face astfel:vinul se trage de pe drojdii imediat ce a aparut defectul si se aeriseste puternic; apoi, daca fermentatia este terminata, vinul se trage in vase bine afumate sau se trateaza cu SO2, care oxideaza hidrogenul sulfurat si il descompune in sulf si apa. Sulful liber este precipitat pe fundul vasului. Vinul se trage de pe depozit sau se filtreaza, pentru ca sulful depus sa nu produca din nou hidrogen sulfurat.
Daca aerisirea si tratarea vinului s-au facut cu intarziere, hidrogenul sulfurat, impreuna cu alcoolii din vin, formeaza compusi stabili, numiti mercaptani. In acest caz, mirosul respingator se inlatura mai greu, de regula prin tratarea vinului cu carbune vegetal sau animal. Deoarece acest tratament duce si la pierderea partiala a aromei vinului, tratamentul trebuie asigurat in prima faza a aparitiei defectului (mirosul de oua clocite).

Cassarea alba

Cassarea alba este tot de natura chimica si se produce indeosebi in vinurile albe, sarace in aciditate si bogate in fosfor, fier si calciu, atunci cand ele se pritocesc in contact cu aerul. In urma aerisirii si ca urmare a unor reactii chimice, se formeaza complecsi insolubili, de culoare cenusie-albicioasa, care tulbura vinul.
Pentru a fi prevenit acest efect, trebuie evitata imbogatirea vinului in fier si fosfor. Inlaturarea predispozitiei vinurilor la cassarea alba se realizeaza prin acidificarea cu acid citric si apoi prin tratarea lor cu ferocianura de potasiu.

Cassarea neagra

Cassarea neagra (innegrirea vinurilor) este un defect de natura chimica, provocat de prezenta in vin a sarurilor de fier in cantitate prea mare. Vinurile albe bogate in fier, in contact cu aerul, se tulbura si capata o culoare plumburie; cele rosii (minimum 20mg/l fier) capata o culoare albastra-violacee. Cassarea neagra se produce cu atat mai repede si este cu atat mai intesa, cu cat vinul contine mai mult fier si tanin, cu cat este mai sarac in aciditate si cu cat aerisirea sa este mai puternica.
Prevenirea cassarii negre se asigura prin evitarea totala a contactului mustului si al vinului cu ustensile si aparatura confectionate din fier, ca si prin acidificarea vinului cu acid citric pana la un continut normal al aciditatii. Intrucat, din punct de vedere tehnic, adausul de acid citric este permis numai in doze de 0,5g/l, vinurile cu aciditate prea mica vor fi cupajate cu alte vinuri mai acide.
Vinurile cu un continut moderat de fier pot fi tratate astfel: mai intai se corecteaza aciditatea vinului prin adaos de acid citric; apoi vinul se aeriseste puternic si se clieste cu tanin si gelatina. Dupa limpezire, vinul se trage de pe depozitul format, care contine cea mai mare parte a fierului din vin.

Cassarea bruna (brunificarea)

Cassarea bruna (brunificarea) este un defect provocat de enzimele (fermentii) oxidante, elaborate de mucegaiuri de pe struguri. In prezenta acestor enzime, materiile colorante si taninoase ale vinurilor se oxideaza, se brunifica si, cu timpul se depun la fundul vasului. La inceput, culoarea vinurilor albe devine galben-intesa si apoi cafenie. In urma oxidarii si depunerii materiilor clorante, vinurile rosii incep sa se decoloreze, capatand culoarea ceaiului sau a zemei de prune fierte. Gustul vinului devine mai intai rasuflat si apoi neplacut.
Prevenirea cassarii brune se face prin urmatoarele masuri: strugurii cu un grad avansat de mucegaire se aleg si se vinifica separat; ei trebuie presati rapid, iar mustul se trateaza cu doze mai mari de SO2. La nevoie, se corecteaza aciditatea mustului prin adaos de acid tartic. Un mijloc sigur de prevenire a cassarii mustului consta in pasteurizarea lui la temperaturi de 78-80˚C, care distruge enzimele oxidante.
Daca mustul nu afost tratat, dupa incetarea fermentatiei vor fi luate masuri pentru tratarea vinului: administrarea unor doze corespunzatoare de dioxid de sulf. Daca si dupa sulfitare vinul este predispus cassarii el va fi cleit cu gelatina, va fi cupajat apoi cu vin sanatos si va fi pus imediat in consum.

Temperatura de servire a vinurilor

De obicei temperatura de servire se indica pe eticheta, daca insa aceasta nu este indicata se recomanda urmatoarele temperaturi de servire:

TIPURI DE VINURI TEMPERATURI DE SERVIRE
· albe & roze seci reci, insa nicidecum supraracite sau inghetate, temperatura optima 8-12˚C
· albe semidulci, licoroase, spumant/sampanie la temperaturi mai scazute,
6-8˚C
· rosii usoare la temperatura subsolului, adica la 10-12˚C
· rosii la temperatura incaperii, 18-19˚C
Vinurile albe si roze se servesc la temperaturi mai joase ca cele rosii. Din cele rosii se recomanda racirea vinurilor tinere, nematurate complet. La fel si la vinurile albe - cu cat vinul e mai tanar si usor cu atat temperatura de servire este mai mica. In general vinurile tinere se servesc la temperaturi mai scazute ca cele vechi.
La cele mai joase temperaturi se servesc sampania si spumantele - temperatura optima de servire 5-6˚C, insa nu mai putin, intrucat se poate pierde gustul.
Daca este necesar de a raci vinul nu se recomanda folosirea congelatorului, astfel puteti dauna calitatilor gustative a vinului. Este contraindicata pastrarea mai mult de doua ore a vinului in frigider, amplasarea bucatilor de gheata in vin, incalzirea la calorifer.
E necesar de memorizat ca vinul se incalzeste in timpul servirii. De exemplu vinul servit la temperatura de 6-8˚C intr-o incapere la temperatura aerului de 18˚C va atinge temperatura de 10-12˚C peste 10 minute. Champagne - pahare stravezii, confectionate din cristal sau sticla, de forma conica, cilindrica alungita sau de forma prasadei cu volumul de 150cm3. Se umple pana la nivelul de 2-2,5cm mai jos de marginea de sus, ca sa ramana spatiu pentru eliminarea spumei si perceperea mai buna a buchetului.
Vinurile racite se pun pe masa cu putin timp inaintea servirii, dupa dorinta in vase de gheata.
Sticlele se deschid inainte de turnarea in pocale. Exceptie este cazul vinurilor rosii - ele se deschid cu citeva ore innainte de servire, pentru ca vinul sa dovedeasca sa absoarbe destul oxigen.

Cum se bea vinul vechi

Vinul vechi este nu numai pretios, ci si sensibil. Savoarea sa poate fi compromisa in buna masura daca nu sunt respectate anumite reguli referitoare la destuparea sticlei, pregatirea pentru degustare si temperatura de servire.
Daca sticla a fost pastrata asa cum trebuie, atunci dopul a devenit fragil (din cauza contactului permanent cu lichidul); drept urmare, pentru extragerea sa se recomanda a fi folosite tirbusoane speciale (de exemplu, Screwpull), care pot fi gasite in magazinele ce comercializeaza vinuri de vinoteca.
Foarte probabil, in sticla exista depuneri (acestea sunt o dovada a vechimii vinului) care nu trebuie ingurgitate o data cu lichidul. De aceea, dupa destupare, vinul trebuie turnat intr-un vas decantor si lasat sa se aeriseasca circa 30-60 de minute.
Pentru degustare este bine sa fie folosite pahare din sticla cu gura ingustata, pentru a favoriza perceperea aromei vinului. Temperatura la care este servit vinul este la fel de importanta ca si cea la care este pastrat.


Vinurile albe trebuie baute cand temperatura lor este de 10-12 grade Celsius; cele rosii se consuma la o temperatura de 16-18˚ Celsius. Pentru controlul temperaturii trebuie utilizate termometre speciale sau hartie termosensibila care se lipeste pe sticla.

Temperatura la care ele sunt servite vinurile

- Vinurile albe si roze se beau la o temperatura cuprinsa intre 10 si 12˚C. pentru a fi racite, sticlele cu astfel de vinuri vor fi introduse in fie in frigidere, fie in frapiere cu apa si cuburi de gheata (este de preferat primul procedeu, care nu provoaca deteriorarea etichetelor)
- Vinurile rosii se consuma la "temperatura camerei", respectiv la o temperatura cuprinsa intre 16 si 18˚ C. pentru a realiza aceasta conditie, sticlele de vin rosu se aduc si se pastreaza timp de o zi in incaperea in care vor fi servite. Vinurile rosii mai usoare au de castigat daca sunt baute la o temperatura mai scazuta, de 12-14˚ C.
- Vinurile spumante se servesc racite la o temperatura in jurul a 8˚C

Vin spumant

Obtinut prin o a doua fermentatie naturala in butelii.Alb, rose, extra brut, brut, extra sec, sec, demisec, dulce

Vin alb si rosu, desert

Vin alb si rosu, desert
Zahar: peste 50 g/lAlcool: min. 11.5% vol.Soiuri: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling, Sauvignon Blanc & Feteasca, Aligote, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Muscat Ottonel, Feteasca Chardonnay, Pinot Noir, Traminer, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Merlot

Vin alb si rosu, demidulce

Vin alb si rosu, demidulce
Zahar: 12- 50 g/lAlcool: min. 11.5% vol.Soiuri: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling, Sauvignon Blanc & Feteasca, Aligote, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Muscat Ottonel, Feteasca Chardonnay, Pinot Noir, Traminer, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Merlot

Vin alb si rosu, demisec

Vin alb si rosu, demisec
Zahar: 4- 12 g/lAlcool: min. 11.5% vol.Soiuri: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling, Sauvignon Blanc & Feteasca, Aligote, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Muscat Ottonel, Feteasca Chardonnay, Pinot Noir, Traminer, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Merlot

Vin rosu, sec

Vin rosu, sec
Zahar: pana la 4 g/lAlcool: min. 11.5% vol.
Soiuri: Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Merlot, Pinot Noir

Vin alb, sec

Vin alb, sec:
Zahar: pana la 4 g/lAlcool: min. 11.0% vol.Soiuri: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling, Sauvignon Blanc & Feteasca, Aligote, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Muscat Ottonel,
Feteasca Chardonnay, Pinot Gris

Continutul vinului

Vin alb, sec:
Zahar: pana la 4 g/lAlcool: min. 11.0% vol.Soiuri: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling, Sauvignon Blanc & Feteasca, Aligote, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Muscat Ottonel, Feteasca Chardonnay, Pinot Gris


Vin rosu, sec
Zahar: pana la 4 g/lAlcool: min. 11.5% vol.
Soiuri: Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Merlot, Pinot Noir



Vin alb si rosu, demisec
Zahar: 4- 12 g/lAlcool: min. 11.5% vol.Soiuri: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling, Sauvignon Blanc & Feteasca, Aligote, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Muscat Ottonel, Feteasca Chardonnay, Pinot Noir, Traminer, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Merlot




Vin alb si rosu, demidulce
Zahar: 12- 50 g/lAlcool: min. 11.5% vol.Soiuri: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling, Sauvignon Blanc & Feteasca, Aligote, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Muscat Ottonel, Feteasca Chardonnay, Pinot Noir, Traminer, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Merlot


Vin alb si rosu, desert
Zahar: peste 50 g/lAlcool: min. 11.5% vol.Soiuri: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling, Sauvignon Blanc & Feteasca, Aligote, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Muscat Ottonel, Feteasca Chardonnay, Pinot Noir, Traminer, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Merlot

Vin spumant
Obtinut prin o a doua fermentatie naturala in butelii.Alb, rose, extra brut, brut, extra sec, sec, demisec, dulce

PREZENTAREA VINULUI PENTRU CONSUM

· Temperatura de servire a vinului
· Forma, culoarea si calitatea paharului

PREZENTAREA VINULUI LA VANZARE

· Imbuteliat sau varsat
· Eleganta ambalajului: sticla, eticheta,contraeticheta, capsula, eventual cutie pentru sticle

Adresa depozitului nostru din Bucuresti:


View Vinul Nostru in a larger map